|
 |
Cultura
Personalitati
 |
| Gh. M. Murgoci |
1. Gheorghe Munteanu Murgoci (1872-1925)
- geolog, profesor universitar -
La 20 iulie 1872 a vazut lumina zilei fiul lui Radu Manolache de la Murgoci - mocan harnic care s-a stabilit pe pasunile bogate din Balta Brailei. A venit pe lume intr-un decor mirific - pe drumul dintre ape si salcii, in cantecul pasarilor, oracaitul broastelor si zumzetul insectelor. In toata copilaria sa micul Gheorghe a fost foarte strans legat de natura. A colindat baltile Dunarii, campurile Baraganului, muntii Macinului.
Studiile le-a facut la Macin, pe cele primare, secundare la Liceul "Nicolae Balcescu" din Braila, unde l-a avut profesor pe Teodor Nicolau, pionier al studiilor mineralogice de la noi. In 1892 s-a inscris la Facultatea de Stiinte din Bucuresti si la Scoala normala superioara ca bursier. La facultate, Murgoci (ii placea sa i se spuna dupa un munte unde tatal sau isi tinea turma) era un tanar prietenos, comunicativ, preocupat de fizica. In anul al III - lea de facultate este atras de mineralogie. Este cucerit de tanarul profesor de mineralogie Mrazec care-l va ajuta, dupa terminarea facultatii, sa plece pentru specializare in Austria si Germania unde-si sustine teza de doctorat pe probleme de petrografie.
In 1903 devine primul docent universitar din Romania in mineralogie. Isi obtine docenta cu o lucrare privind chihlimbarul romanesc. Este prima monografie despre un mineral util realizata in Romania. Intre 1903-1904 preda un curs de geologie aplicata tratand despre zacamintele de minereuri si aplicatiile geologice in industrie si agricultura. Mai tarziu devine un specialist de talie mondiala in agrogeologie. Face calatorii de studiu in Anglia, America, Rusia si California. In 1905 Murgoci enunta totodata, pentru prima oara, teoria structurii in panze de incalecare a Carpatilor nostri sudici. Incepand din 1906 activeaza in cadrul Institutului Geologic, in 1908 devine profesor de mineralogie si geologie la Scoala Nationala de poduri si sosele, devenita apoi Scoala Politehnica. Studentii si elevii sai l-au iubit foarte mult pentru ca era un profesor talentat, competent si un animator de excursii instructive si placute.
In 1923 devine membru corespondent al Academiei Romane, apoi si in Academia Franceza de agricultura. In 1924 este ales membru al Comitetului Asociatiei Internationale a Stiintei Solului si director al Hartii Pedologice a Europei. A murit in 1925 - prematur, dupa ce in ultimele sale excursii a vazut tinuturile natale si de peregrinare ale familiei sale. Activitatea lui stiintifica a cuprins doua directii: studii de geologie - mineralogie - petrografie si studii asupra solului tarii noastre si asupra agrogeologiei in general. A realizat studii asupra Dobrogei Carpatilor Meridionali, Masivul Parang, muntilor Lotrului. A descoperit lotritul - inscriind în geologie un nou mineral. In decursul anilor reuseste sa dea solutia structurii tectonice a Carpatilor Sudici. In 1910 la Congresul geologic international de la Stockholm are comunicarea "Sinteza geologica a Carpatilor Meridionali".
O regiune asupra careia si-a concentrat atentia a fost Dobrogea. Studiile sale l-au dus la concluzia ca Dobrogea facea parte, in trecut, dintr-un lant de munti incepand din Sudeti, continuand in Muntii Crimeii, Caucaz si Altrai. Un mare interes prezinta cercetarile lui Gh. M. Murgoci asupra rocilor din nordul Dobrogei. In 1911 publica un studiu complet al Dobrogei de nord: "Cercetari geologice asupra Dobrogei nordice, cu privire speciala la rocile paleozoice si eruptive".
Murgoci este si descoperitorul unei zone petrolifere in Oltenia. Prin studiile sale el a fost intemeietorul scolii romanesti de pedologie. Cunoasterea solului patriei sale era conceputa de el ca un mijloc de seama pentru promovarea agriculturii nationale.
In 1906 Gh.M.Murgoci este numit conducatorul serviciului de agrogeologie la Institutul Geologic. In 1909 la prima conferinta de agrogeologie de la Budapesta, Murgoci prezinta prima schita de harta agrogeologica a tarii cu repartitia principalelor tipuri de soluri. Sa nu uitam ca Murgoci a fost un om de vasta cultura cu preocupari multilaterale - se interesa de etnografie, folclor, economie, literatura.
|
|
|
