|
 |
Istoric
Macin este o asezare antica, datand din sec.III, recunoscuta cu statutul de comuna urbana in documente otomane din sec. XVI.
Originea indepartata a acestui asezamant poate fi identificata in vechiul Arrubium, nume dat de celti in sec. III i.Hr. Se pare ca inca din antichitate acest asezamant sa fi jucat un deosebit rol religios in viata oamenilor acestor locuri si ca tot aici ar fi existat un cult al zeului Jupiter Arrubianus, de la care pare isi trage si numele.
Cetatea era cuprinsa în uniunea tribala condusa de Rhemaxos, sau, poate celei a lui Zyraxes, incluzând si Delta Dunarii. Dupa cucerirea Dobrogei de catre romani "Arrubium" a devenit resededinta unei unitati de cavalerie romana, atestata între anii 99-241 e.n de doua diplome militare eliberate unor veterani: prima din 14 august 99 cealalta din 2 aprilie 241.
Dupa o perioada de "tacere" a izvoarelor istorice, este readusa în actualitate posibila localizare a "Vicinei" la Macin, de unde provenea primul mitropolit al Tarii Românesti (1359), Iachint din Vicina. Reputati istorici, precum N.Iorga, Ghe.I.Bratianu, afirma aceasta ascendenta toponimica.
O data cu cucerirea Dobrogei de catre Imperiul Otoman Macinul devine sediu al unei garnizoane otomane, centru de colectare si tranzit al produselor destinate aprovizionarii Constantinopolului.
Momentele istorice importante in aceasta perioada:
Atacul cavaleriei muntene în campania din 1462 împotriva armatei turce, ocazie cu care Vlad Tepes a restabilit pentru moment controlul românesc asupra jumatatii de nord a Dobrogei.
Incursiunea armata din toamna 1594 - primavara anului 1595 concertata de domnitorii Aron Voda si Mihai Viteazul, în contextul rascoalei antiotomane a Tarilor Române, ocazie cu care fortaretele de la Macin, Silistra, Sistov, Nicopol, Rahova au fost tinta unor atacuri fulgeratoare, încununate de succes.
O data cu declansarea "crizei orientale" cetatea Macinului a fost în mai multe rânduri implicata în episoade ale razboaielor ruso-turce.
La 11 octombrie 1771, generalul rus Miloradovici alunga din Macin oastea otomana de sub conducerea lui Abdi Pasa, al carui efectiv se ridica la 7.000 de oameni. Fortificatiile de la Macin si Tulcea aveau sa mai fie jefuite si distruse in anii 1771, 1773, 1790, 1791 în contextul campaniilor tariste. Nu întâmalator, în sec.al XIX lea Poarta acorda o atentie speciala consolidarii fortificatiilor de la Macin înconjurate cu santuri adânci si valuri de pamânt, sapte bastioane, depozite pentru munitie si armament.
In momentul declansarii razboiului ruso-româno-turc din 1877-1878, turcii dispuneau la Macin de efective militare compunând 6 batalioane, 4 escadroane si trei baterii.
|
|
|
