|
Album foto Muntii Macin |
Muntii Macinului
 |
| Muntii Macinului |
Muntii Macinului, orientati pe directia nord-sud-est ocupa o suprafata de aproximativ 1000 kmp, cuprinzand mai multe dealuri si culmi. Din acestea dealul Pricopanului este cel mai apropiat de Macin, de unde sunt vizibile culmile ce se insira spre sud-est: Vitelaru, Cheia, Caramanlau, Fântana de Leac, Vraicu sau Vraju, Turtudanu, Mâtu, Sulucu, Capraru, Piciorul Pricopanului. In legatura cu denumirea acestor munti, este bine sa ascultam si parerea lui Nicolae Iorga, care a trecut prin Macin si i-a vazut: "nume curat romanesti din vechime: Cheia, Vitelaru, Pricopanul, Mâtii, care arata a cui e, si din punct de vedere istoric aceasta parte din Tara Romaneasca".
La poalele Piciorului Pricopanului se afla Lacu Sarat, un luciu de apa in care se oglindesc culmile uneori zimtate ale muntilor. Este la cca 5 km departare de Macin, in dreptul Popasului "La culmea Pricopanului". Dupa o scurta depresiune culmile muntoase se continua in acceasi directie prin dealul (culmea) Grecilor, cu cel mai mare varf din Dobrogea: Tutuiatu (Greci) - 467 m. Atunci cand s-au format acesti munti nu exista nici un fel de viata pe uscat. O dovedesc rocile din care sunt formate aceste culmi, a caror varsta se apreciaza a fi de aproximativ 400 milioane de ani. Pe acea vreme avea inaltimea Carpatilor de azi, intinzandu-se departe spre apus, pana in sudul Angliei. Urme ramase din aceasta perioada se pot intalni in Muntii Boemiei, Platoul central francez s.a. Temelia Muntilor Dobrogei era formata dintr-o materie vascoasa si fierbinte, care a dat nastere in final la o roca tare: granitul (alcatuit din trei minerale: cuart, mica si feldspat). Din granit sunt formate culmile Pricopanului si Tutuiatului.
Dupa o puternica presiune din partea maselor vecine, Muntii Dobrogei s-au rupt, dand nastere la trei blocuri, fiecare cu tectonica sa. Dupa ce s-a produs aceasta miscare, Dobrogea de Nord a ramas scufundata sub apele unei mari intinse, numita Mediterana Centrala. Deasupra apelor a ramas intocmai ca o insula numai Dobrogea de mijloc si de sud.
Granitul, dupa cum se stie, este un pretios material de constructie. Din carierele de granit ale acestei zone au plecat inca din secolul al XX-lea cantitati importante de granit, incarcate in vase turcesti, grecesti si ulterior italiene si franceze spre Constantinopol sau apusul Europei. Productia carierelor de aici este solicitata si la export. Astfel, stadionul olimpic din Munchen a folosit ca material de constructie granitul gri extras din carierele de piatra de la Macin. Dar granitul nu este singura bogatie geologica a Muntilor Macinului, cu multe decenii in urma, din dealurile Cheia si Vitelaru de langa Macin era exploatat caolinul.
Vizitarea Muntilor Macinului este posibila, dar nu usoara, cum s-ar parea la prima impresie, din cauza sfaramaturilor de roca, care fac sa alunece piciorul, mai ales cand ne apropiem de varfuri.
Album foto Muntii Macin |
|
|
